Am vorbit in noaptea asta cu ... cineva ( nu ca stateam in cumpana daca sa ii scriu numele, dar nu stiu ce functie sa ii atribui persoanei ). Foarte in asentimentul momentului e piesa asta:
Hai sa vorbim despre super-cliseul "love". Mai bine zis... despre cum ne fac persoanele de langa noi, atunci cand sunt ... sa ne simtim :) Si de ce :) si de ce pleaca. Si de ce facem greseli desi suntem mai mult decat fericiti in starea aia... cu acea persoana.
Intrebarea mea logica si fireasca e ... exista vreo metoda care sa nu dureze cu lunile sa treci peste cineva? Sau ceva? Sau exista vreo metoda care sa stearga brusc, subit si dintr-o data o intamplare, dar sa iti lase amintirile? Sau sa ne putem aduce aminte de intamplare, dar sa facem ceva care sa ne lase fara amintiri? I mean... un soi de amintire de gen scurt-metraj despre viata cuiva... o intamplare care la sfarsit, la Casting and Figures sa te aiba numai pe tine :)
Amintirile sunt cele care ne macina. Si dorinta noastra constanta de a ne imbunatati. What if-ul si why-ul nu ne imbunatatesc mai niciodata, nu ne fac decat mai paranoici si mai nesiguri decat eram. As vrea sa cunosc o persoana care sa nu regrete absolut nimic. Sa fie atat de insensibila pana si cu sine incat sa spuna ca nu da 2 parale pe ce a fost, conteaza ce vine ... sau una care sa imi spuna: sunt mandru/a de ce am facut, cum am facut, cand am facut. Nu e vina nimanui.
Nu ma luati cu ASA A FOST SA FIE ca va dau ignore si din lista de facebook, jur.
A fost un moment in care eu am dat vina pe varsta, pentru ca varsta a fost aia nerabdatoare, varsta a fost aia impulsiva. Acum am o stare din aia de ... mai, am niste amintiri... dar sunt atat de indepartate incat ma gandesc... or fi ale mele? mi-o fi povestit cineva despre ele?
Cand s-au facut 3 luni, m-am oprit din numarat. A devenit un "acum ceva vreme"... Si acum sunt ex-ex-ex-exi... le-am scos si numele. cu cat mai impersonal, cu atat mai bine, right? N-am sfaturi si n-am retete de uitare... eu m-am impacat cu mine ... Ce va sa vie... sa vie. Ce nu, sa ajunga pe la altii ca au si altii nevoie :)
Am 19 ani, 7 luni si vreo 3 saptamani aproape.... si inca dorm cu un urs de plus, doar asa, ca sa am senzatia ca ma mai iubeste si altcineva in afara de parinti :) Si vezi tu... mie nu-mi e rusine, asa cum nu-mi e rusine nici sa imi recunosc greselile, atunci cand le-am facut :) Dar la pontaj mananc bataie urat de tot... eu n-am fost decat sincera.... Mie nu mi-a mai ramas decat ce a lasat Pandora pe fundul damigenei ....
voal
Acum 3 ani
poti sa-mi spui un fan dar si un prieten foarte bun, asta esti tu pentru mine, persoana care m-a ascultat knd am avut nevoie, knd am aberat, knd mi-am varsat sufletul si amintirile in fata ta, persoana care a recunoscut sincer...DA, INCA O IUBESC...soarta nu are legatura, ce a fost sa fie nu exista, dak exista asha ceva, dupa ce mor voi face prapad, pentru k nu inteleg cel putin acum, la 23 de ani si nush kte luni,saptamani, zile etc., de ce soarta a vrut sa ne cunoastem doar k sa ne desparta...sunt multe pe care vreau sa le zic, dar eu nu mintea clara, atunci knd o voi avea vor aparea gandurile mele pe blodul meu...
RăspundețiȘtergeremai gropitze
RăspundețiȘtergereDaa? ;;)
RăspundețiȘtergereJoe, poti sa te bagi si u cu un sfat, nu fi zgarcit :P
pupu si buna dimineata ;;)
normal ca nu e destinul, destinul este in 90% opera noastra, doar unele lucruri care ne sunt mai putin cunoscute ne bulverseaza
RăspundețiȘtergere